România se află într-un moment de răscruce legat de angajamentele asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde o decizie întârziată ar putea costa țara noastră aproape 228 de milioane de euro. În centrul acestei situații se află Complexul Energetic Oltenia (CEO), unde doi oficiali de la Directorat, Dan Iulius Plaveti și Constantin Cosmin Trufelea, sunt sub lupa Comisiei Europene.

Avertismentul dur al Comisiei Europene

Comisia Europeană a emis un avertisment clar, suspendând parțial a treia tranșă din finanțarea PNRR din cauza neîndeplinirii mai multor jaloane esențiale. Aceasta include reforma guvernanței corporative în companiile de stat. Comisia a identificat nereguli la CE Oltenia, unde a semnalat decizii problematice în procesul de selecție pentru Consiliul de Supraveghere, legate de conflicte de interese.

Rolul controversat al lui Plaveti și Trufelea

Cazul celor doi membri ai Directoratului de la CE Oltenia este emblematic pentru criticile Bruxelles-ului privind influențele politice nepotrivite. Aceștia au semnat contracte cu firma care a organizat selecția membrilor Directoratului și ulterior au fost numiți în funcții de aceeași firmă – o practică ce ridică semne de întrebare privind conflictul de interese.

Posibilitatea pierderii fondurilor europene

Comisia Europeană a indicat clar că România nu și-a îndeplinit adecvat angajamentele din PNRR, în special în stabilirea unei guvernanțe transparente și bazate pe performanță în întreprinderile de stat. Dacă nu remediază aceste probleme până pe 28 noiembrie 2025, riscul pierderii fondurilor europene este iminent.

Motivele din spatele inacțiunii

Întârzierea în luarea unor decizii concrete provine din factori politici mai degrabă decât administrativi. Potrivit unor surse, Plaveti și Trufelea se bucură de susținere politică, în special din partea PSD, ceea ce complică realizarea reformelor necesare în cadrul CE Oltenia.

Concluzie

Situația de la CE Oltenia nu este doar despre păstrarea sau revocarea a doi membri din Directorat, ci pune sub semnul întrebării capacitatea țării noastre de a respecta principiile de transparență și meritocrație. În săptămânile viitoare, România are șansa de a revizui deciziile și de a evita consecințele financiare, prioritizând interesul public și cerințele europene. Dacă nu va răspunde pozitiv provocării, impactul va fi resimțit de întreaga națiune.