Costeni–Izvarna: deșeuri și moloz observate în zonele de sub munte

Deșeuri întâlnite în zona Costeni–Izvarna
Printre elementele identificate se numără resturi menajere, materiale de construcții aruncate în albia râurilor, sticle de plastic goale de ulei de motor și saci goi. Observațiile au fost consemnate în cadrul unei deplasări prin zona de sub munte, iar fotografiile au fost asociate cu numele lui Mugurel PETRESCU.
O posibilă explicație pentru apariția molozului este reprezentată de lucrările sau modificările făcute de localnici la unele construcții. Potrivit observațiilor disponibile, materialele rezultate ar fi fost aruncate în zonă. Această cauză este formulată ca probabilă, nu ca o concluzie verificată pentru fiecare dintre locurile fotografiate.
Un traseu cu izvoare și potențial turistic
Perimetrul Costeni–Izvarna–Sohodolul Izvarnei–Pocruia este comparat cu un drum submontan care pornește de la Curtișoara, continuă spre Polovragi și ajunge până la Horezu. Zona este cunoscută pentru abundența izvoarelor, unele dintre ele fiind numite „bolboroase” sau „fierbători”. Aceste particularități naturale pot contribui la potențialul turistic al regiunii.
În același context este menționat și Izvoarele Cernei, considerat cel mai puternic izvor carstic din România. Contrastul dintre resursele naturale ale zonei și prezența deșeurilor scoate în evidență importanța păstrării curățeniei de-a lungul traseelor și în apropierea cursurilor de apă.
Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale.
De reținut
În Costeni, Izvarna, Sohodolul Izvarnei și Pocruia au fost observate atât porțiuni curate, cât și deșeuri menajere, moloz și ambalaje abandonate, în special în apropierea albiilor râurilor.












